Dumnezeu îi ajută pe cei care au sufletul bun. Pe cei care, fără motiv, au şters o lacrimă de pe faţa unei persoane necunoscute sau care s-au rugat pentru băbuţa care îşi ducea nepoţeii în parc. Sau… chiar nu ştiu ce am făcut pe lumea asta de am primit un cadou atât de frumos: ocazia de a-mi organiza nunta la restaurant Good Old Times din cadrul hotelului Golden Tulip Times. Bucuria a fost şi mai mare pentru rudele din străinătate pentru că hotelul le-a oferit cazare. Chiar şi nouă, mirilor ne-au oferit o cameră pentru noaptea nunţii. Dar cum românaşului îi stă bine cu hora, sârba şi paharul de vin în mână, abia a doua zi am căzut laţi în patul matrimonial superb.
Cum ne-am gândit mult la rudele din străinătăţi, am ales acele bucate tradiţionale pe care bucătarul a reuşit să ni le prepare ca la bunica acasă, dar totuşi dându-le un aspect arhitectural modern. Vinul l-am primit cadou de la bunica din Vaslui. 
Când ea a intrat în restaurant, a avut impresia că este într-un palat. Eleganța decoraţiunilor şi simplitatea florilor, îţi dădeau impresia că te afli la festivalul florilor de primăvară. Coloritul lor şi parfumul relaxant, ne-au făcut pe toţi să ne simţim ca în mijlocul naturii. Doar stewarzii de patru stele au reușit ne mai trezească din reveria noastră. Servirea promptă a fost ireproşabilă. Mesele organizate în format „cabaret” cu capacitatea de 75 persoane, au fost exact ceea ce am avut nevoie. Datorită tehnologiei, am reuşit să arătăm în timp real rudelor de la distanţă, dar şi potenţialilor clienţi, cum arată nunta noastră de flori. Ne-am bucurat foarte mult şi de lumina naturală a localului. Razele care cădeau peste buchetele de flori, făceau toboganuri de curcubeie, ce aduceau zâmbete pe fețele tuturor.
Cum eu sunt fricoasă când vine vorba de foc, artificii, petarde, am ales ca dansul de deschidere al nostru, să fie colorat cu luminiţe de laser şi cu steluţe aurii şi argintii aruncate de copilaşii veniți cu familia şi prietenii. Noi dansam pe melodia „Eşti mireasa vieţii mele” iar ei ţopăiau bucuroşi că pot face „mizerie” fără să îi certe mami şi buni.
După dansul fără oprire, după masa copioasă şi rochia făcută franjuri de copilaşii care dansau cât mai apropiat de mine, am ajuns şi noi în camera oferită de hotel. Totul arăta atât de minunat, încât nu ne venea să atingem nimic. Ne-am luat în braţe, ne-am sărutat şi ne-am aşezat în mijlocul camerei, aşa cum făceam la noi acasă. Andrei, cel cu care am ales să îmi împart viaţa, mi-a luat bărbia în palmele lui şi mi-a spus cu cea mai mare sinceritate pe care am auzit-o vreodată: ” Bună dimineaţa scumpa mea soţie! Sper să rămâi mereu la fel!”
Acest articol a fost scris pentru SuperBlog 2015.
[…] Nunta cu stelute si luminite […]