costume populare

Educatoarea mi-a cerut de două ori costum popular pentru băieți și nu am avut…

Salutare,

Luna decembrie a venit pentru mine cu o surpriză legată de haine. Mai precis mi s-au cerut în două rânduri costum popular pentru copii. Prima dată pentru activități legate de 1 Decembrie, apoi pentru serbarea de Crăciun de la grădiniță.

Îmi place portul popular, dar parcă trebuia să fiu motivată să cumpăr ceva. Cum am fost prea ocupată cu creșterea copiilor nu am pus accent pe hainele tradiționale, în principiu pentru că le consider haine de ocazie scumpe, ce repede rămân mici.

Știam că în general în lumea modernă în care trăim purtatul hainelor populare se face așa: ziua iei, 1 Decembrie, 24 ianuarie, Crăciun și poate o şedinţă foto tematică.

Cum 2020 și 2021 au fost ani complicați din punctul de vedere al evenimentelor, nici acum nu am cumpărat ceva pentru copii, dar acum îmi pare rău. Nu mi-a picat bine când am auzit că majoritatea colegilor de grădiniță au purtat costume tradiționale iar ai mei copii nu. Pot să justific printr-o anunțare a evenimentului cu o zi înainte, timp relativ insuficient pentru a găsi ceva pe mărimea lor și convenabil ca preț.

Nici propunerea cu numărul 2 nu m-a găsit pregătită, dar măcar aveam ceva timp la dispoziție pentru a căuta. Însă, uneori democrația este bună, precum și schimbarea. Majoritatea părinților au stabilit culoarea roșie să fie folosită la serbarea copiilor de la grădiniță.

Cumva am fost salvată și de această dată, dar pe viitor doresc să le iau și lor costume populare, însă doresc să își dea și seama de ceea ce poartă, nu să îl considere efectiv un costum, ca cel de Super-erou sau personaj dintr-o poveste.

Toată această tevatură m-a dus cu gândul la o bluză ie cusută de străbunica mea. Este o bluză neterminată, dar pe care am păstrat-o pentru frumusețea ei, pentru valoarea muncii dar și pentru a găsi acea persoană potrivită să o termine. Ia este cu mânecă scurtă, cu cusătură deasă și relativ grea pe umeri și cu dungi pe piept.

Seamănă destul de bine cu cea din imaginea de mai jos , mai puțin modelul de pe piept.

ie traditionala

Posibil să difere modelul de cusătură și culorile, dar cam acesta este modelul cusut de străbunica mea. Îmi amintesc cu drag când mă chema la ea în cameră să îi bag ața în ac și cum trăgea fir lung din ghem, justificând că nu vrea să mă cheme prea des să îi bag ața în ac.

Câteva informații despre ia din poză de mai sus:

Cămașa populară din poză este făcută din pânză albă de bumbac, cusută manual cu motive tradiționale.

Tot pe site-ul unde am văzut acea cămașă ie am văzut și acest costum tradițional pentru bărbați.

costum barbati

Cu siguranță ar arăta tare bine și copiii în el. Acest costum are următoarele informații:

Costum popular de bărbați format din
Cămașă tradițional românească din pânză albă de bumbac, cusută manual cu motive populare româneşti
Vestă din stofă de lână
Ițari
Chimir din piele
Cizme tradiţionale din piele.

Din păcate de pe acest site nu pot să iau pentru copii decât o cămaşă tradițională. Mărimea este potrivită până la vârsta de 12 ani. Însă, sunt tot mai tentată de un costum populat pentru bărbați și eventual unul pentru femei, pentru mine.

Recent am văzut cum un coleg din generală s-a mutat cu cățel și purcel în Bucovina și promovează viața și bucatele bucovinene. Ba mai mult, ne arată și peisajele minunate ale iernii: zăpadă, copii și adulți îmbrăcați în costume populare făcând activități de iarnă.

Astăzi chiar i-am dat un mesaj în care îi spuneam că m-aș muta un decembrie acolo cu cățel și purcel fix pentru zăpadă și obiceiuri. Fix pentru traiul popular. Fix pentru viața care la oraș nu se mai vede, dar se cere la serbări, costume populate pentru copii.

Sper ca anul viitor să fiu și eu mai pe fază și chiar să cumpăr o cămaşă sau o ținută completă, observ că le place copiilor. Rămâne de văzut și cât apucă să le poarte.

Dacă aveți costume populare acasă, puteți să le folosiți la cursurile de dansuri populare 😛

Ordine sau dezordine

Am terminat Facultatea de Filosofie-Jurnalism in cadrul Universitatii Spiru Haret, cu diploma in Pedagogie si Stiintele Comunicarii. Informatiile primite in cadrul cursurilor sunt insuficiente pentru a devenii jurnalist. Poate nici nu era menirea mea aceea. Acum sunt mama de gemeni, mereu intr-o continua auto-educare.

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.