Recomand ședințe de sexologie

     Azi am ieşit cu copiii afară. După obişnuitele mirări şi întrebări cretinoide, am ajuns la magazinul unde lucrează o prietenă. Rapid ni s-a alăturat şi o doamnă cam pe la 40 de ani. După o conversaţie puţin banală, discuţia s-a terminat cu fraza următoare: „Lasă, că în cel mai rău caz se lasă cu pensie alimentară.” Păcat, doamnă, păcat că aşa gândiţi. Mai sunteţi şi contabilă la acel magazin. 

     De ce li se acordă băieţilor o libertate mai mare decât fetelor? De ce ei pot să aibe mai multe partenere fără să li se reproşeze iar fetele sunt considerate depravate?

     Părinţi, cei care mai aveţi capul pe umeri, aţi vorbit în familia voastră despre o educaţie sexuală de bază? Aţi spus copilului de mic cum trebuie să arate un corp curat şi sănătos? Credeţi că la 10 ani încă mai merge povestea cu „barza”?!

     Vă feriţi să nu vă vadă copilul prezervativele şi anticoncepţionalele ca să nu vă facă de ruşine. Oare nu ar fi normal să le explicaţi ce sunt şi de ce le folosiţi? Nu credeţi că este mai uşor să înţeleagă o informaţie ca să nu rămână cu o curiozitate ce poate degenera în situaţii neprevăzute?

     Este puţin cam penibil să ajungem tocmai în clasa a VII-a să dăm la fete câteva pliante şi absorbante, să le vorbim despre menstruaţie şi puţin despre cum apare sarcina, din punct de vedere biologic. Cam târziu doamnelor şi domnilor. Şi iar se face discriminare. De această dată faţă de băieţi. Ei sunt scoşi afară din clasă când se face prezentarea fetelor. Oare nu ar fi mai frumos să le facem şi lor o prezentare specific masculină? Aş recomanda chiar şi un control medical. Aţi fi surprinşi să aflaţi câţi băieţi au fimoză şi nu ştiu ce este aceea. Personal, prin prisma unui alt blog al meu, am cunoscut acum 3-4 ani 3 băieţi în corpuri aproape mature. Spun asta pentru că ei în buletin aveau vârsta de aproximativ 30 de ani, dar fizicul şi mentalitatea lor s-a oprit undeva pe la 15-17 ani. Deşi le-am recomandat operaţia cu cele mai bună intenţii, doar doi au acceptat, unul spunând că este mulţumit aşa cum este. Pe unul din cei doi, l-am dus „de mânuţă” până la uşa sălii de operaţie şi l-am şi ajutat în perioada de convalescenţă… deh mai sunt şi „Maica Tereza” 🙁 . Mai are rost să spun că fimoza le-a afectat comportamentul şi relaţiile sexuale sunt inexistente? Credeţi că aceştia au căutat pe Google  “sexolog Bucuresti”  până să le spun eu că a lor problemă are rezolvare? Nu! Cu siguranţă nu.

Eu aş recomanda cel puţin o şedinţă de sexologie

     Da, mai ales celor care trec prin intervenţii în zona intimă. În acest fel, scapi de teama de a vorbi cu un terapeut de cuplu despre problemele sexuale. Ţi se vor explica pe înţelesul tău toate acele semne de întrebare ce îţi surmenează existenţa.

Cum recunoşti un sexolog bun?!

     El trebuie a fie capabil să recunoască şi elementele medicale şi să poată să lucreze în echipă cu un urolog şi/sau endocrinolog, pentru a depăşi obstacolul sexual al celui ce solicită sprijin. Sexologia necesită mereu acestă abordare multidisciplinară iar munca în echipă e inevitabilă când abordezi complexitatea vieţii sexuale. 

Vă pot face o recomandare. Doctorul Rareş Ignat vă poate ajuta cu sesiuni de psihoterapie, fie în cadrul cabinetului său, fie online. El este de părere că personalitatea fiecăruia e parte integrantă a unei relaţii familiale şi sociale.

Deci, familie şi societate, cu ce ajuţi tânărul care este năucit de începerea vieţii sexuale?