Caramele… acel dulce pe care îl evitam când eram mică pentru că era prea tare la început. Nu aveam răbdare să se topească în gură. Mereu mă chinuiam să le ronţăi, pentru a apuca cât mai multe, deşi nu erau preferatele mele. Da, ştiu că sună ciudat faptul că le evităm, dar în acelaşi timp vroiam cât mai multe. Nu era nimic ciudat pentru mine. 😀 Făceam ceea ce făceau şi restul copiilor de pe stradă, dar diferenţa între noi era probabil faptul că lor chiar le plăceau acele mici “pietre” dulci. Poate a contat şi faptul că mult timp nu am avut de unde să alegem alt soi de caramele şi nici mama nu începuse să facă jdemii de prăjituri în casă cu sos sau cremă de caramel.
Tot în acea perioadă, mama mai cumpăra miere la ursuleţ. Era ca şi cum primeam desertul suprem, pe care îl furam din lăbuţele ursuleţului mâncăcios de miere. Mereu îl căutăm în cămară/frigider/debara şi alte locuri unde încerca mama şi mamaie să îl pună bine. Acest dulce cred că mai era vânat şi de alte persoane. Mereu dispărea conţinutul ursuleţului mult mai repede decât ne doream şi dădeam vina unii pe alţii. Asta până apărea un nou ursuleţ în debara/cămară/frigider şi reluam fiecare micile “furtişaguri” de miere. 😛
Anii au trecut şi am gustat felurite caramele. Unele mai colorate decât altele, altele mai dulci decât unele. Însă, amintirea primelor caramele va rămâne mereu în sertarul cu “prima dată”.
Pe 16 septembrie 2018, copiii mei au gustat pentru prima dată caramele. Şi nu unele oarecare, ci unele cu polen de la Apidava. Acestea conţin următoarele ingrediente:
Zahăr, smântână, sirop de glucoză, lapte praf degresat, lapte, polen 5%, arome.
Debusolaţi de culoarea ca de “caca”, copiii nu au vrut să pape, repetând într-una “caca-caca”. Au urmat cercetări atente pentru formă, greutate şi densitate. Le-a luat ceva timp până dulcele a ajuns în guriţa lor, apoi, “caca-caca” s-a transformat în “bobo-bobo”.
Combinaţia de miere şi polen este numai bună acum când începe noul an şcolar la creşă. Sper să fie unul mai blând pentru copii din punct de vedere al viruşilor şi neplăcerilor medicale. Sper ca această mierea de salcâm ce are o puritate şi o claritate remarcabilă să îşi facă simţită prezenţa prin proprietăţile sale terapeutice. Aici putem enumera:
- Conţinutului scăzut de zahăr
- Curăţarea ficatul
- Reglează tranzitul intestinal
- Reprezintă un antiinflamator pentru sistemul respirator.De asemenea, are un gust plăcut, nu alterează gustul preparatelor şi este foarte îndrăgită de către copii.Odată cu acest bobo minunat, copiii mei primesc explicaţii sau poveşti despre albine, miere şi ursuleţ. Uneori încercăm şi câteva poiezii precum cea de mai jos.
Ursuleţul Martinică
A plecat la grădiniţă.
De va fi el cuminţel
Şi va mânca tot din castronel,
Miere bună şi lucioasă
Va avea ca deşert la masă.
Nu mai spun de caramel,
Acel dulce cu polen,
Ce se înmoaie imediat
De în gură l-ai băgat.
Acum stă el cuminţel
Şi se curăță niţel.
Pe lăbuţe şi burtică,
Nu ratează nici o părticică.
Vrea să fie şi curat,
Dar şi foarte asigurat,
Că din miere şi caramea
Va rămâne doar NIMICA.
După o oarecare acomodare la creşa pentru ursuleţi, Martinică iese în evidenţă.
Mârâie şi mormăie,
Cum că lui îi trebuie
Două zile să mănânce
3 borcane cu miere dulce.
Se apropie de iernat
Şi el un borcan
Doar a terminat.
Dar mai ia o caramică,
Căci e mică şi dulcică,
Cu polen îmbogățită
Pentru o iarnă liniştită.
