Salut, dragilor! Astăzi, voi scrie despre skatepark-ul din Parcul Tineretului, București.
În acest articol, voi vorbi despre o zonă amenajată pentru mișcare, unde copii sau adulți pot veni cu role, skateboard, biciclete sau trotinete. Deși locuiesc în București de când m-am născut, de acest parc nu am știut. Ce-i drept, niciodată nu am avut timpul necesar sau compania plăcută pentru a lua fiecare alee din Parcul Tineretului la pas, pentru a descoperi cu adevărat ce are de oferit acest loc și ce are de evitat.
Dacă stau să mă gândesc bine, în trecut am avut câteva ocazii când am ajuns la marginea acestui amplasament, însă nu am aflat de existența lui pentru că noi ne opream cu copiii la un ansamblu de activități sportive, să zicem. În mod special, la unul cu o plasă mare de cățărat care, în acea perioadă, nu mai avea atașat topoganul pentru a coborî de pe plasă.
Dacă săptămâna trecută am fost plăcut surprinsă de renovarea unui ansamblu de joacă pentru copii mici, astăzi o să vă zic alte impresii despre o altă porțiune din Parcul Tineretului din București.
Trebuie să recunosc că, înainte de a mă apuca să scriu acest articol, am căutat informații despre acest skatepark, însă scris nu am găsit mare lucru. Noroc cu filmările pasionaților de biciclete și role care au filmat diferite clipuri în această locație.
Așa am aflat că acest parc are cel puțin 11 ani de existență. Dar, chiar și în acel clip pe care l-am găsit pe YouTube, aspectul parcului era foarte asemănător cu cel de astăzi, și anume neîngrijit și cu zonele deteriorate.
Cu toate astea, acest loc de agrement este vizitat de suficient public încât să prezinte interes în continuare.
În pozele realizate de mine, se poate vedea că cel mai mic pasionat de mișcare are undeva la 4-5 ani.
Cum am aflat de acest skatepark? Din dorința copilului meu de a se plimba foarte mult cu bicicleta și de a-și testa forțele pe o pantă.
Așa a ajuns la acest amplasament, l-a analizat dintr-o privire apoi și-a căutat tatăl pentru a veni cu el, să-l supravegheze în joaca lui acolo. În acest timp, eu eram cu celălalt copil în zona ansamblului de joacă pentru copii reamenajat de care am scris în articolul trecut.
Revenind la zona de skate…
Când am văzut prima dată acest loc, am fost mai mult atentă la ceea ce îmi arăta copilul și nu neapărat la cum arată amplasamentul. Văzând bucuria copiilor, peisajul din spatele sau de sub roțile lor parcă nu exista pentru mine. La plecare, copiii m-au pus să promit atât eu, cât și soțul, că vom reveni weekendul viitor pentru a se putea juca mai mult, ceea ce am și făcut.
Sâmbătă, 18 ianuarie 2024, am revenit cu copiii și cu soțul la locația dorită de către copii. De această dată, am venit cu bicicletele.
Pentru că știam că nu se vor da duși prea curând de la noul loc de joacă, eu mi-am luat într-un ghiozdan o carte de citit și o pătură, căci observase de data trecută că nu aveam un loc unde să mă așez decât direct pe ciment.
Pentru că în orice om se ascunde un copil, și domnul soț și-a luat trotineta cu el în parc, ceea ce l-a încântat destul de tare.
Nu știu să spun sincer cât s-a dat soțul cu trotineta prin skatepark, însă știu că urmărea copiii de la un amplasament la altul, urmărindu-le mișcările și, eventual, ajutându-i după o căzătură.
Ce nu mi-a plăcut…
Păi, aspectul de neîngrijit. Frunzele din boluri, apa băltită și înghețată pe alocuri. Crăpăturile, prea mult graffiti, coșurile de gunoi stricate, și alea numai 2. Conform unui articol din Libertatea, parcul este realizat 100% din ciment. Eu aș spune beton.
Tot cautând informații, cred că am găsit o poză de la realizarea lui, din 2009.
Continui cu ceea ce nu îmi place…
Rampele de fier din partea din față a skatepark-ului de beton arătau și ele destul de deplorabil, dar sunt rezistente.
Însă singura bancă din zonă arată de zici că stă să pice. Acesta este motivul pentru care m-am așezat pe un colț de beton al ansamblului mai mare pentru a citi câteva rânduri de carte.
În apropiere mai este un mic ansamblu cu câteva aparate de gimnastică, eventual acolo aș fi putut să stau la citit. În realitate, doream să fiu cât mai aproape de copii, să le văd osteneala, bucuria sau supărările pentru figurile nereușite.
Ce mi-a plăcut la acest loc
Faptul că este solid, în ciuda aspectului deplorabil.
Faptul că este o politețe nespunsă între toți participanții la activități.
Faptul că este totuși căutat de un număr mare de persoane, atât copii, cât și părinți relativ tineri, veniți cu copiii lor. Așa cum a fost cazul meu, dar și al cuplului care a stat numai la zona rampelor de fier.
La noi, soțul a venit cu trotineta, una simplă, fără frâne, fără modificări. La ei, ambii părinți erau pe role. Bravo lor!
Ce mi-aș dori să văd la acest skatepark?
Curățenie, inclusiv în boluri.
Coșurile de gunoi schimbate și, eventual, mai multe.
Bănci mai multe.
Te întrebi dacă doresc să revin în acest loc?
Da, atât timp cât copiii mei vor să facă mișcare, să testeze, să exerseze. Sigur vor lega prietenii, după cum observ frecvența cu care se revin în acest loc.
Atât am avut de scris astăzi, acum mă duc să caut următorul subiect.
Toate cele bune,
Georgiana”
