ce-ar fi trebuit sa stiu

Recenzie -Ce-ar fi trebuit să ştiu, de Claire Lazebnik

Nu ştiu de unde am cartea “Ce-ar fi trebuit să ştiu” de Claire Lazebnik. Însă ştiu că m-a vrăjit de la prima pagina.

De ce? Pentru că are un fir narativ uşor de urmat. Pentru că este o poveste cu adolescenţi, cu tineri speciali şi cu părinţi băgaţi prea mult cu nasul în ale lor.

Această carte m-a dus imediat cu gândul la serialele unde personajul principal este un tânăr sau un adult cu Autism( generic spus, căci fiecare personaj avea diacnosticul lui).

Nume ca “Doctorul cel bun”, “Astrid şi Raphaelle” sau “Extraordinara avocată Woo” sunt şi nu sunt cât mai reale, căci personajele din aceste filme sunt fie stagiari, fie adulţi ce şi-au găsit un loc de muncă şi nu fac parte din categoria minorităţilor sexuale.

Cartea “Ce-ar fi trebuit să ştiu” de Claire Lazebnik est cu totul aparte pentru că personajul principal este o elevă de liceu ce îşi alocă rolul de îndrumator în ale vieţii şi.. relaţiilor pentru sora sa mai mare, diacnosticată cu Autism.

De ce este special acest personaj principal? Pentru că deşi este frumoasă, desteaptă, sociabilă, are un super iubit admirat de toate fetele din liceu, este şi foarte matură în afara pereţilor liceului.

Deşi nu apar prea des în roman, toţi părinţii care apar au schelete în dulapuri. Divorţuri, frustrări, noua familie, copil mic, totul asezonat cu un egocentrism aparent.

Recunosc că am citit destul de lejer cartea dar până nu am căutat pe internet despe autoare, nu am înţeles de ce Claire Lazebnik a scris această carte atât de complexă, destinată adolescenţilor. Da, fix adolescenţilor( 12+ )

Claire este mamă de 4 copii dintre care unul diacnosticat cu autism. Acesta este motivul pentru care ea este co-autor la alte două cărţi ce au ca temă autismul şi a scris şi cartea “Ce-ar fi trebuit să stiu”.

Acum am înţeles de ce era atât de important pentru personajul principal din roman să o ajute pe sora ei specială să se integreze în viaţa de zi cu zi, să nu mai fie dependentă de prezenţa şi ajutorul ei, dar şi… să îşi găsească un iubit.

Ei bine, aici intervine partea tare interesantă. Taman fratele celui mai nesuferit coleg de liceu este coleg de clasă cu sora autistă. Taman acel nesimţit, bădăran, solitar băiat este cel ce o înţelege şi o ajută pe adolescenta ce a înţeles înaintea mamei sale că sora sa, un copil în corp de aproape adult, are şi nevoi personale, nevoi sentimentale şi chiar sexuale.

Urmează un eşec total, un şoc al adolescentei în privinţa surorii sale, o fugă din toaletă, un centru special pentru copii cu nevoi speciale, ajutorul neaşteptat al unui tată vitreg ce până mai ieri era cicălitor şi obsedat cu nutriţia şi o despărţire de iubitul considerat perfect.

M-aş bucura foarte mult să aflu că scriitoarea Claire Lazebnik s-a gândit sau chiar a scris şi o continuare a romanului “Ce-ar fi trebuit să ştiu” în care să expună cum este viaţa tinerei fete autiste după ce aceasta a împlint 21 de ani şi este considerată de către statul americam majoră.

Vezi aici ce alte recenzii am mai scris.

Ordine sau dezordine

Am terminat Facultatea de Filosofie-Jurnalism in cadrul Universitatii Spiru Haret, cu diploma in Pedagogie si Stiintele Comunicarii. Informatiile primite in cadrul cursurilor sunt insuficiente pentru a devenii jurnalist. Poate nici nu era menirea mea aceea. Acum sunt mama de gemeni, mereu intr-o continua auto-educare.

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.