„Digitalizarea și robotizarea vor aduce peste 1 milion de locuri noi de muncă în România până în 2030” era un titlu de articol apărut în octombrie 2020 pe site-ul startupcafe.ro.
Atunci, în octombrie 2020, nu se știa de războiul de acum sau de repercusiunile din pandemia lui Covid. Dacă ar fi să se facă o actualizare a acelei previziuni aș spune că nu până în 2030 ci poate 2025, căci avem și un val de refugiați ce cu siguranță nu vor pleca o bucată bună de timp. Refugiați ce au și ei o pregătire, experiență și poate o mai mare dorință de a muncii și a obține banii necesari întreținerii unei familii dezbinate, grav afectate emoțional, financiar și locativ.
Mai mult ca sigur acești refugiați vor trage tare prin muncă pentru a revenii în patria lor, pentru a-şi reface țara afectată. Pentru acești refugiați o muncă în sistem robotizat nu va fi mai grea ca a românilor, căci robotizarea este un sistem și limbaj universal.
Dacă tot am pomenit de români, nici munca acestora în sistemul de stat român nu mai este garantată. Vă spun imediat de ce.
Oameni vs digitalizare
Andreea Radu a scris în aprilie 2018 pentru 1asig.ro că „Ţara noastră este una din puţinele în care transformarea digitală a companiilor va avea un uşor impact negativ pe termen scurt.„
Deși digitalizarea a început de câțiva ani, sistemul de stat este plin de angajați aproape de vârsta de pensionare ce nu se acomodează cu partea de tehnologie iar valul de angajați noi, tineri și competenţi nu pot prelua acele locuri de muncă spre a aduce calitate și randament. Din aceste motive munca la stat este greoaie, cu termene lungi de finalizare și eventual cu acte realizate greșit.
„Recent” au început să apară firav semne de digitalizare în sistemele de stat. Multe operațiuni făcute la ghișeu se mută în online precum a acestor site-uri:
Autorizatiiauto.ro, e-guvernare.ro, ghişeul.ro.
În consecință nici jobul la stat nu va mai fi atât de sigur, în condițiile în care multe dintre serviciile de taxe, impozite și în general relația statului cu cetățeanul, va fi gestionată prin aplicații online.
La privat digitalizarea se poate vedea prin dispariția treptată a joburi precum: Hostess, Promoteri și Sampling. Acestea trec în online, digitalizând activitatea fizică. Firme cunoscute pentru Sampling în online sunt BuzzStore, Buzzaar, Sample it.
Dar, și activități fizice precum luarea de credite, cumpărarea de legume, fructe și carne BIO, contabilitate sau chiar ziare fizice au trecut cu totul în online, activitate desfășurată de la distanță/acasă/străinătate. Deci s-au digitalizat.
Cloud, roboți și inteligența artificială.
Acești termeni necesită noi aptitudini ale angajaților. Angajați ce de multe ori nu mai au timp de școlarizare ci se ajunge să se lucreze direct cu ele. Cel mai bine se înțelege aceasta din cuvintele domnului Marius Hărătău, managerul FACTORY 4.0
„Marea provocare, pentru angajatori, guverne și populație, este că multe dintre locurile de muncă viitoare nu au fost încă definite, unele nici măcar nu au fost inventate. Singura certitudine este că lucrătorii de mâine vor trebui să aibă abilități tehnice și competențe digitale, completate de o flexibilitate în gândire, pricepere în rezolvarea problemelor„.
Pe scurt, majoritatea angajaților vor trebui să știe să lucreze cu inteligența artificială. Tehnologii avansate de fabricare sunt mereu prezentate în piața muncii dar, pentru că aceste tehnologii se folosesc la creșterea randamentului și maximizarea eficienței, angajatul este nevoit să facă în prealabil un curs de specializare. Oferte există deja pe piața românească dar de cele mai multe ori angajatul ajunge să le facă destul de târziu.
România trebuie să marșeze intensiv pe conceptul formării capacităților creative dacă vrea să facă față schimbărilor tehnologice în afaceri. Asta și datorită faptului că mașinile și robotizarea nu vor atinge niciodată inteligența umană și spiritul creativ al oamenilor.
Digitalizarea și/sau robotizarea și/sau automatizarea
Ecosistemul cultural-sportiv intră intensiv într-o lume digitală în care accesul la produsul muncii lor va fi disponibil la nivel global. Spectacole online, precum cele făcute în pandemie, competiții sportive făcute din balcon, concursuri de cântat vocal sau instrumental din sufrageria fiecăruia sau apariții în variantele online are revistelor, cărților tip E-book sau alte produse digitale, au transformat capacitatea creativă și emoțională într-un produs creat, promovat și monetizat prin intermediul inteligenței artificiale.
Cam tot ce este în afara zonei de creaţie, cultură, intră în partea de robotizare, automatizare. Ca urmare a implementării digitalizării, multe joburi vor fi transformate, multe către zona de suport.
Potrivit datelor Eurostat, România se află în prezent, din păcate, în coada clasamentului competențelor digitale din UE. Și asta s-a văzut grav în prima parte a pandemiei, când mulți profesori nu au reușit să țină orele în format online pentru că nu erau EI familiarizați cu tehnologia.
Deși avem elevi ce sunt olimpici naționali, europeni și chiar internaționali la robotică, informatică și alte tehnologii moderne, încă avem aproximativ 90% din masa de elevi integrați într-o școlarizare arhaică, ce nu crează viitori oameni ai muncii competenţi pe noile tehnologii. Din această cauză România va pierde nu un start ci posibil toate starturile în digitalizare, robotizare, automatizare și școlarizare la nivel global.
„Activitatea tuturor va fi susținută cu ajutorul roboților, aplicațiilor software, inteligenței artificială. Să manevrezi un robot care culege cartofii, să lucrezi cu robotul care asamblează mașini, să folosești o aplicație online prin intermediul căreia gestionezi relația cu clienții – astfel de activități sunt deja obișnuite în alte țări și, cu siguranță, vor fi implementate și la noi’’, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
Marius Hărătău afirmă că lucrul cu datele este deja folosit în diverse industrii. Relevant ar fi modelul presei din America, care folosește „roboți” pentru a realiza articole încă din anul 2016.
The Washington Post are un program de reportaje robotizat numit Heliograf. Anul 2016, adică anul 1 de lucru, a realizat aproximativ 850 de articole.
Bloomberg utilizează programul numit Cyborgce a generat mii de articole pornind de la rapoarte financiare pe care le-a transformat în știri. Și asta în anul 2018, anul 1 de folosire.
LA Times foloseşte inteligența artificială pentru a crea ştiri despre numeroasele cutremure locale, dar şi pentru a informa publicul despre crimele din zona.
Cu alte cuvinte, digitalizarea, robotizarea și automatizarea sunt un fel de tsunamiuri ce au valuri de reacții mai rapide sau mai întârziate peste tot pe glob. Totul pleacă de la cei din frunte, precum administrații locale, consilii de conducere sau șefii de operațiuni.
Totuși, ceea ce rezultă din digitalizare, robotizare și automatizare sunt destinate publicului larg, clienților de rând și traiului de zi cu zi. Haideți să învățăm și să ne integrăm bine aceste noțiuni, căci ele vor devenii uzuale cât de curând.
L.E. -> Am scris acest text prin martie. Astăzi, la o ultimă recitire, îmi pare că este deja incomplet. Voi revenii cu actualizări ale acestei zone.
