Uite bradul, nu e bradul

Cam asta am simţit eu când în sfârşit a făcut soţul curat în magazia comună. Bine, a fost comună atât timp cât sora mea şi soţul ei au locuit în aceeaşi curte cu noi. Ulterior nouă ne-a luat numai un an după divorţul lor pentru a vedea ce bazaconii ne umple magazia.

Asta după ce toată primăvara căţelul s-a jucat într-una cu câte un glob în curte sau se împleticea în beteală roşie sau verde. Parcă își cerea un bradut artificial. Amuzamentul copiilor era garantat, însă, când a intrat soţul efectiv la triat am văzut proporţiile dezastrului.

Pe scurt: am rămas fără decoraţiunile de Crăciun. Şi nu neapărat din vina câinelui, ci şi a pisicilor ce au tranzitat nu ştiu prin ce metodă magazia noastră. Alt fel nu ştiu cum ajungeau decoraţiunile de la 2 m înălţime la nivelul câinelui, un metis bichon.

Şi uite-mă la sfârşit de noiembrie cum caut brad de Craciun. Mai ales brad. Decoraţiuni se găsesc şi la magazinele de cartier, plus faptul că noi am început de anul trecut să ne confecţionăm singuri “globurile” din conuri de brad, nuci şi ghinde pictate şi prinse în brad cu sârmă pluşată colorată.

Am profitat săptămâna trecută şi am luat la rând o serie de magazine din domeniul construcţiilor, jucăriilor şi chiar supermarketuri pentru a căuta brăduţul nostru de Crăciun. Am rămas efectiv şocată de preţuri, mărimea parcă din ce în ce mai mică şi diversitatea materialelor din care sunt făcuţi acum aceşti brazi artificiali. Diferenţa între unii erau numai 10 conuri decorative, dar preţul diferea cu aproximativ 200 de lei.

Alţi brazi aveau terminaţiile din vârf de crenguţă din fibră de sticlă ce logic luminau. Un astfel de brad mi-ar fi întunecat portofelul pentru o lună de zile în cap.

Îmi tot spuneam în gând motivele pentru care am ales şi de această dată să cumpărăm un brad artificial:
*Este un obiect uşor de transportat deşi poate îl cumperi de peste 2m
*Investeşti odată şi utilizezi ani de zile (asta şi dacă nu îl voi mai lăsa în magazia pisicilor)
*Salvez cel puţin 10 ani din viaţa unui brad natural
*Risc scăzut de a declanşa sau întreţine alergii
*Este un obiect ce se poate curăţa, dezinfecta la nevoie (ţin minte că primul brad artificial l-am primit când eram însărcinată şi am dat cu dezinfectat din abundenţă pe el, căci fusese cumpărat din Dragonul Roşu)
*Nu îşi va pierde podoaba indiferent de temperatura din casă (nu că aş lăsa eu să crească peste 23 de grade)
*Păstrându-l corespunzător protejezi mediul înconjurător (vechiul brad stricat de pisicile din magazie am avut grijă să îl împart în partea de plastic şi partea reciclabilă de fier şi sârmă)
*Diversitatea culorilor în care poate fi cumpărat (albastru aş vrea anul acesta dar parcă iar îmi întuneca portofelul şi bănuiesc că pentru mai mult de o lună)
*Varietatea aspectelor de brad: brazi clasici, colorați, 3D, ninși, cu conuri, cu vâsc, cu fibră optică.

Cu toate acestea, de fiecare dată când testam un model de brad am cam rămas dezamăgită. Nu ştiu dacă aşa era modelul sau toată lumea a încercat ca mine o creangă şi stabilitatea bradului în suport. În mare parte cam toţi brazii mi se păreau aerisiţi de crengi dar împopoţonaţi cu decoraţiuni ce le umplea numai preţul.

Sincer, dacă doream brad cu decoraţiuni în formă de conuri verzi, împodobeam bradul din pădure, fix acolo, în pădure. Dacă doream un brad cu flori de Crăciuniţă, îl împodobeam în sera de Crăciuniţe sau la un raion de grădină cum aveam în magazinul OBI acum 10 ani când am lucrat în el. În concluzie au apărut din ce în ce mai multe modele de brazi artificiali ce au decoraţiuni pe ei, dar parcă din ce în ce mai puţine crengi. Iar preţul este parcă nejustificat.

Cu o supărare extremă am plecat cu soţul acasă. De atâta supărare i-am spus că vreau friptură de berbec. De, este mai ieftină decât un brad şi mă duce cu gândul la Paşte, sărbătoare ce îmi pare vădit mai ieftină în decoraţiuni decât Crăciunul.

Odată ajunsă acasă m-am aşezat la locul meu de gândit, cu laptopul în braţe. Marginea canapelei îmi cerea să mă rezem de ea pentru a putea să gândesc mai bine într-o poziţie mai confortabilă. Efectul a fost garantat. Am găsit un site de sărbătoare. Sau sărbători după cum văd prezentarea site-ului e-sarbatoare.

Menţionarea plasticului ecologic ca material din care sunt confecţionați acei brazi de Crăciun mi-a atras atenţia. Faptul că îţi alegi un model de brăduţ artificial apoi îţi poţi alege şi înălţimea este mai mult decât perfect.

Însă, partea cea mai importantă este faptul că trebuie să întrunesc consiliu de familie. Copiii sunt suficient de mari pentru a putea să contribuie la această decizie de achiziţie. Implicarea lor în activităţile şi obiceiurile casei este importantă. Le dă mulţumirea faptului că părerea lor contează. Şi până la urmă bradul este o tradiţie ce se ţine în mod special pentru copii, pentru împodobirea lui cu ce vor ei, dar sub îndrumarea ta ca adult.


Ţin minte primul an în care am împodobit bradul cu ei bebeluşi. Pusesem pătuţurile în formă de L în jurul bradului. Pe fundal se auzea nelipsitul Hrușcă iar pe gât aveam adunată toată beteala de care dispuneam. Cu fiecare gest al meu de a pune ceva în brad, copiii se agăţau de marginea pătuţului pentru a atinge acel ceva şi a cerceta forma, culoarea şi mai ales gustul. În acel an am avut cele mai bălite globuri şi cei mai sclipicioşi copii. Asta până să descopere anul trecut sclipiciul din plastelină, din lipici şi chiar sclipiciul simplu pe care l-am folosit la realizat propriile noastre decoraţiuni pentru bradul de Crăciun.

Bradul pe care mi-l doresc eu anul acesta ar trebui să fie albastru. Să îmi redea libertatea cerului sub formă de brad. Să nu mai simt acea obligativitate de a sta acasă, ci să fiu relaxată, precum un vârf de ac purtat de frigurile iernii.

Bradul pe care l-am văzut pe site-ul e-sarbatoare şi mi-a atras atenţia ca fiind cât mai aproape de cel dorit de mine are culoarea violet. Dar ghiciţi ce? S-a vândut. Şi iar simt că am pierdut cerul. Că mi l-a luat cineva mai rapid şi mai inspirat ca mine.

Când a văzut oftica mea, soţul mi-a propus următoarea idee: să cumpăr unul alb, pe care să îl vopsesc cum vreau eu. Imediat am început să râd. Mă şi vedeam cu trafaletul pe fiecare crenguţă sau cu un spray de tipul celor pentru graffiti lăsându-mi semnătura specială de un albastru regal. Cert este că soţul a înţeles dorinţa mea de albastru şi mi-a propus o variantă posibilă.

Nu ştiu dacă voi sunteţi atât de ataşaţi de unele culori ca şi mine, dar variante pentru brazi de Crăciun există pe acest site de care vă tot vorbesc. Culori, dimensiune, decoraţii, luminiţe şi alte iţe pentru cele mai exigente pretenţii. Asta dacă sunteţi cumva tot în zona de normal, cu verde la putere. De vă place albastru sau violet, ţeapă, ca şi mine.

Trecând peste impedimentul culorii, trecem la partea de miros. Îmi place aroma de brad, molid, tuia sau altă coniferă. Însă cum bradul ecologic este alegerea momentului, mirosul îl las în seama uleiurilor esenţiale sau chiar a produselor odorizante tot de la e-sărbătoare.

Ca o concluzie: copiii vor un brad mare, mare. Soţul vrea unul verde închis. Eu… trebuie să găsesc ceva la mijloc. Nu-i problemă, e-sărbătoare şi e permis.

Acest articol a fost scris şi pentru SuperBlog 2020. Îl scriam şi fără provocarea concursului. Cert este că trebuie să îmi cumpăr brad.

Lasă un răspuns