Pe drumul femeilor roşii

     Eu am o problemă cu mine, cu corpul meu. Cu modificările lui din timpul sarcinii şi cu urmările de după. Parcă nu mai sunt eu sau nu mai am acelaşi corp. Ceva s-a schimbat pentru totdeauna, atât eu ca şi gândire, nevoi, cât şi corpul, ca efort depus şi necesar de energie şi hidratare. Uneori sunt în stare să îmi dau cu pământ pe faţă numai să ştiu că scap de acea senzaţie de corp tensionat, corp supărat. Continuă lectura „Pe drumul femeilor roşii”