Flori pentru bunica mea

     Deşi nu îmi dau seama, timpul trece cu o viteză uimitoare. Parcă ieri mă trimitea bunica să mă caţăr în copaci să îi aduc corcoduşe. Azi îmi serbez pentru prima dată copilaşii. Primul lor anişor a fost foarte emoţionant şi am trăit cât pentru 2 ani.

     Acum, cu paşi grăbiţi, se apropie Sfinţii Constantin şi Elena, a căror nume îl poartă şi bunica mea. Aş fi vrut să pot fi lângă ea să o ajut la sarmale şi chiftele. Bine că nu îmi trimit soţul. Le va termina înainte să fie gata: D

Continuă lectura „Flori pentru bunica mea”