Nu ştiu dacă SanoVita mai are nevoie de prezentare. Ceea ce am găsit pe site-ul lor este mai mult decât suficient:
„Într-o cultură unde a avea carne pe masă în fiecare zi era semn de bunăstare, iar prăjeala, grăsimea şi zahărul stăteau la baza alimentaţiei, recunoaştem că soluţia SanoVita a fost destul de greu de implementat. În 1995, când firma noastră şi-a început activitatea, românii nu erau familiarizaţi cu modelul de alimentaţie propus de noi. Spre exemplu, obiceiul de a mânca cereale, semințe și fructe deshidratate la micul de jun, era inexistent. Suntem printre primii care au adus fulgii de cereale în România şi unii dintre cei dintâi care au aşezat la locul potrivit produsele din soia nemodificată genetic.”
Deşi sunt o consumatoare de produse SanoVita, până azi nu am cercetat site-ul lor cap coadă. Nu am ştiut că sunt denumirea de SanoVita stau împreună un restaurant Veg-Up în Bucureşti, o Grădiniţă numită Active Kids şi un magazin cu produse alimentare naturale situate în Râmnicul Vâlcea, o brutărie în Valea Cheii. De asemenea, prezenţa la târguri precum IndAgra în Bucureşti, Anuga în Germania sau SIAL în Franţa, alături de rubrica de blog de pe site şi cu revista tipărită nu fac decât să arate implicarea şi dorinţa de a arăta lumii un stil de viaţă sănătos.
După ce am fost atât de serioasă cu voi în prezentarea familiei SanoVita, acum o să vă spun ce provocare am primit de la ei: să prezint cititorilor mei cea mai bună întrebuinţare a alunelor caju şi a uleiului de cocos.
Alunelor caju le-am pus gând rău şi vreau să le umflu de apă, apoi să le blenduiesc. Cu alte cuvinte, voi face un lapte de caju, din care voi prepara ulterior un griș cu lapte 😛 Simpatic nu? 😀
Pentru uleiul de cocos SanoVita am prea multe idei şi prea puţini mililitrii de produs. Ce este sigur, este că îl voi folosi extern, pentru corp. Deşi nu aş spune nu unei reţete de ciocolată vegană cu ulei de cocos, unt de cacao, pudră de roşcove, sirop de arţar şi nucă de cocos fulgi. Dar na, ce să faci când nu mai ai unt de cacao în casă… 🙁
Dar să începem cu alunele caju. Văzusem într-o demonstraţie pe YouTube cum un storcător multifuncţional putea să facă lapte de alune şi nuci, dar şi uleiuri presate la rece. Citind pe site-ul SanoVita metoda de preparare a laptelui de caju, am decis să pun în aplicare. Chiar sunt curioasă cât lapte poate să iasă din 150 de grame de caju. 😛
În recomandările de pe site, caju se lasă la înmuiat de seara până dimineaţa. Eu nu am stare aşa că am pus azi (03.05.2018) la ora 12 alunele la înmuiat, iar diseară după ce reuşesc să culc odoarele familiei o să încep testarea rezistenţei roboţelului meu de bucătărie. Cu această ocazie mă rog la îngeraşul lamelelor să le ţină tari şi ascuţite spre zdrobirea perfectă a alunelor de caju. Pentru îndulcirea grişului am o mică problemă… ori îi pun gem de vişine, ori îl las fără nimic. Dar cum gem de vişine nu am mai făcut de câţiva ani… voi pune o doză de zahăr brun de la SanoVita. (ROG A NU SE RÂDE DE MINE. AM PĂSTRAT MULTE LINGURIŢE DE DOZARE DE LA LAPTELE COPIILOR CE ACUM ŞAD BINE ÎN ZAHĂR, FĂINĂ, CAFEA ŞI RECIPIENTELE CU CEAI)
Uleiul de cocos l-am folosit prima dată când eram însărcinată. Îl primisem de la cineva, dar tot o cantitate mică. Cum mie nu mi-a plăcut niciodată senzaţia aceea uleioasă pe mâini, i l-am pasat soţului în grijă. El trebuia să mă dea pe burtică măcar odată pe zi. În zilele libere de două sau de trei ori, că de… mai profitam şi eu 😀
După ce am născut, am avut o tentativă meşteşugărească şi am fabricat săpun natural ce avea printre alte uleiuri şi pe cel de cocos. M-am lăsat păgubaşă când am văzut timpul mare de maturare al produsului şi posibilitatea de a monetiza munca era în timp şi pe cantităţi mult prea mici.
P.S. Cu toate acestea vă spun că săpunelul meu este frumos, puţin colorat şi slab parfumat. Ce am acum, este produs anul trecut în perioada iunie-noiembrie 2017.
Am spus mai devreme că doresc să folosesc pe corp uleiul de cocos şi o voi face în ordinea priorităţilor. Recent am început să am probleme cu dantura iar gingiile au devenit mai inflamate şi dureroase. Un masaj locat blând cu ulei de cocos este şi calmant şi tratament.
În ordinea importanţei pentru mine, vine părul. Acum, deşi este lung, nu pot spune că este frumos. Alimentaţia precară şi nopţile nedormite împreună cu stresul general de a nu eşua ca părinte şi-au pus amprenta asupra structurii firului meu de păr. Acum, acesta este subţire, casant şi foarte rebel. S-o fi săturat săracul de mine şi aşa o protestă el. Dar ceea ce nu ştie el este faptul că eu ţin la fiecare firicel de păr şi aş fi în stare să îl cos la loc pe fiecare ce „pleacă la plimbare” de pe capul meu.
Tot odată, un masaj capilar este bun şi pentru detensionare, relaxare, hidratare şi tonifiere a scalpului şi a rădăcinii firului de păr, dar şi pentru îndepărtarea într-un mod sănătos a mătreţii şi a păduchilor.
După podoaba capilară, urmează mâinile şi tălpile ca importanţă în ierarhia corpului meu. Aici este şi o problemă cauzată de lipsa lichidelor din organism. Ce-i drept am cam multă cafea în sânge şi apă ioc. Tocmai seară îmi aduc aminte să mai beau şi eu ceva, moment în care îmi fac cam două ceaiuri.
Revenind la mâinile şi tălpile mele, cele urâţele 😛 , acestea au nevoie urgent de hidratare. Aspectul albicios şi senzaţia se solzi nu este deloc plăcută. Ştiu că vina este numai a mea şi încerc să recuperez lichidele lipsă. Datorită conținutului bogat în antioxidanți, uleiul de cocos prezintă proprietăți anti-imbatrânire deosebite fiindcă este bogat în vitamina A și vitamina E, vitamine care întârzie procesul de îmbătrânire şi ajută la menţinerea sănătoasă a stratului de colagen din piele.
Dacă tot suntem în luma mai şi tocmai ce a trecut renumita zi de „1 MAI” cu toţii ştim că s-a dat „liber” la mare, soare şi bronzare. Uleiul de cocos aplicat pe piele după expunerea la soare poate reduce arsurile și poate calma pielea iritată, prin proprietăţile sale hidratante, cicatrizante și care grăbesc vindecarea pielii expuse la soare.
Cu alte cuvinte, acest ulei este unul destul de ofertant. Deşi multe persoane spun că îl evită alimentar tocmai pentru că este un ulei, el este recomandat şi pentru curele de slăbit, dar şi în tratarea persoanelor cardiace sau a bolii Alzheimer în forma sa de început.
Voi ce minunăţii aţi făcut cu alunele de caju şi cu uleiul de cocos?
Vă aştept cu poveşti în comentarii.
P.S.2 Vă prezint inesteticul meu griș cu lapte de caju.
