Plecată după smochine, cumpăr materiale de la țigănci

piersici

Astăzi am plecat după smochine, dar am ajuns să cunosc noul sediu al centrului Visul Micuţei Elis.

Salutare, astăzi am plecat să culegem smochine. Văzusem o postare pe Facebook la o fostă vecină din cartier. Îi lăsasem un comentariu și ne-am trezit cu invitația de a veni la cules. Și am mers. Dar, ca de fiecare dată, plec pentru una, dar la final fac alta sau altele 😛

De ce am venit acasă cu piersici și nu smochine? De ce au cărat copiii material pe drumul de întoarcere și ce vom face peste două săptămâni vă spun imediat.

În primul rând am mers la Georgiana Mitrea, la locul ei de muncă. La noua căsuță a centrului Visul Micuţei Elis. O clădire plăcută, cu etaj și curte interioară, atât în fața clădirii, cât și pe lateralul ei.

Ei bine, acest lateral este acea mică grădină pe care mi-o doresc eu de mult: smochin, vișin, cireș, prun și măr. Ce-i drept, mai trebuie puțin îngrijită, apoi umbra pomilor va fi mai mult decât plăcută.

Visul Micuţei Elis fiind un centru pentru copii, are amenajat un spațiu exterior pentru joacă. Un tobogan, un leagăn și o mică trambulină. Frumos colorate și foarte rezistente.

Intrarea în centru este prevăzută regulamentar cu pantă. Am văzut această pantă de cum am intrat în curte. Clădirea centrului este bine compartimentată și foarte colorată. Nu țipător. Ci relaxant. Plăcut ochiului și copiilor. Special gândită pentru terapiile ce se desfăşoară aici.

Biroul Georgianei, sau mai bine spus cabinetul ei de lucru, este relativ mic. Dar, fix cât trebuie pentru un copilaș și terapeutul său.

bucatarie jucarie

Jucării solide, colorate, cu sunete, lumini sunt frumos aranjate în dulap sau în cutiuțe textile. Cu mândrie Georgiana îmi spune că îi face mare plăcere să cumpere jucării. Fiecare cabinet este „tapetat” cu jucăriile necesare terapiilor. Lemn masiv, plastic rezistent, toate de la firme de renume, pentru că Georgiana nu vrea artificii. Nu vrea ca ai ei copii să pățească ceva. Să vă mai spun că aceste jucării nu sunt decontate? Este investiția ei în bucuria copiilor 🙂

dulap de jucarii

„Uite Geo, mă joc. Asta fac toată ziua cu copiii.”

Asta simte ea, că se joacă. Atât de multă bucurie aduc acele jucării. Ce-i drept, nici ai mei copii nu au rămas impasibili la acele jucării. Nici nu ai cum când vezi o bucătărie utilată, avioane, trenuleț pe șină sau alte jucării pe roți și rotițe.

la joaca

Dar, cum Georgiana era la muncă, după aproximativ o oră a trebuit să plecăm și noi. Însă, nu înainte de a a primii o altă invitație în zi de sâmbătă, când are zi de socializare între copii.

Ne-am luat rămas-bun și am plecat spre casă. Așa credeam eu. Dar, după ce am traversat intersecția de la Plaza, ne-am oprit pe o bancă să bea copiii apă, apoi le-am dat „gustarea” de la 11. În acest caz niște sticksuri cu susan. Apoi, am luat-o pe jos până la Piața Moghioroş. Pentru mine a fost cu nostalgie. Pentru ei cu mare curiozitate.

Au văzut vrăbiuțe ce mâncau pâine într-o grădină de bloc. Bașca, un puișor a zburat pe gărdulețul din fața noastră, ca și cum știa că vrem să o vedem mai bine. Era tare simpatică cu dumicatul de pâine în cioc. Apoi au văzut o mașină cum a fost ridicată pe o platformă de tractare.

În interiorul pieței Drumul Taberei (sau Moghioroş) am vrut să îmi cumpăr flori. Dar, am terminat prin a lua două bucăți de materiale de la țigănci. Unul de perdea, unul de posibil rochie. Unul roșu mișto, dar mișto tare 😛 , cu ţesătură deasă și grea. Celălalt, un verde cu model de frunze alburi și ceva sclipici.

tesaturi

„3 metri la 10 lei” așa strigau țigăncile. Și nu sunt rasistă când le spun așa. Ba de multe ori, le caut, tocmai pentru „ofertele” lor.

Am luat până la urmă autobuzul. Am schimbat cu altul la Starea Civilă Sector 6. Logic că ai mei copii nu au stare și au început cu șicanele. Nu știu exact în ce moment o bătrânică le dă două piersici. Poate ca să tacă din gură? 😀 Cert este că ei au fost încântați și au spus atât de frumos „Mulțumesc”.

piersici

După ce a coborât acea doamnă au început să spună că le-a plăcut gestul doamnei. Apoi mă întrebau pe mine dacă au făcut bine spunându-i doamne „Mulțumesc”.

Dar când am ajuns acasă, nu au mai vrut mâncare. Musai piersică, căci este a lor. Cu greu am reușit să îi conving să mănânce piersica la desert.

Cum a fost ziua voastră? Ați plecat după mere și ați venit cu pere și trafalet?

Ordine sau dezordine

Am terminat Facultatea de Filosofie-Jurnalism in cadrul Universitatii Spiru Haret, cu diploma in Pedagogie si Stiintele Comunicarii. Informatiile primite in cadrul cursurilor sunt insuficiente pentru a devenii jurnalist. Poate nici nu era menirea mea aceea. Acum sunt mama de gemeni, mereu intr-o continua auto-educare.

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Next Post

10 cele mai comune urgențe stomatologice

joi aug. 12 , 2021
O durere de dinți poate fi considerată banală dacă îți trece cu un antiinflamator. Chiar și o carie dacă nu doare. Dar până când? Salutare, astăzi voi scrie despre urgențele stomatologice. Voi scrie la modul general, apoi la final voi face o recomandare din țară. Deci nu are legătura cu […]
urgente de stomatologie
%d blogeri au apreciat: