Este vineri, ora prânzului. Momentan am puțină linişte. Ar fi trebuit să plec, dar până la urmă am rămas acasă. O musaca, o maşină de rufe, un pandişpan şi… încă un articol despre o mamă minunată.
Astăzi o avem invitată pe Doralina Buga, mămică de băieţei și membră a WAHM România Doralina se învârte în lumea culorilor de ceva ani. De profesie este Editor foto, dar încă din timpul maternităţii şi-a luat şi alte calificări complementare. Vă invit să vedeţi lumea Doralinei. Pagina ei de Facebook este aceasta.
Numele meu este Doralina şi am 39 de ani. Dacă cineva m-ar întreba care e cea mai importantă realizare a mea aş spune fără ezitate că cea de mamă şi de soţie. Dacă m-ar întreba dacă aş lua viaţa de la capăt si eventual dacă aş schima ceva, aş zice că 100% aş vrea să o am la fel.
Am o familie minunată, începând cu copiii, soţul, părinţii, sora şi nepoţii. Ador că familia mea e aşa cum e şi ştiu că ei sunt baza mea.
Lucrez de mulţi, mulţi ani în presă. Am fost editor foto la ProSport.Acum lucrez la Click şi Adevărul, de mai bine de 12 ani.
M-am căsătorit într-o zi frumoasă de primăvară, 5 mai 2007. Ştiu că miresele sunt stresate, dar eu nu am fost deloc aşa. Am fost bucuroasă, foarte bucuroasă şi destinsă. În 2010, după ce ne-am plimbat noi ca doi tineri îndrăgostiţi, am decis să avem un copil. Dar ştii vorba aia că socoteală de acasă nu se potriveşte cu cea din târg.
Am ajuns să descopăr că toate analizele ieşeau bine, dar eu nu rămâneam însărcinată. Am început investigaţii peste investigaţii. Am umblat din doctor în doctor până am găsit una dintre cele mai minunate echipe de doctori, Ilinca Gussi şi Marilena Băluţă.
Cred cu tărie că nimic din ce s-a întâmplat în viaţa mea nu a fost întâmplător sau este. În ziua de Sfinții Mihail şi Gavril am descoperit că eram însărcinată cu 2, drept urmare astăzi ţin în braţe două minuni Mihai şi Gabriel. Le voi fi veşnic recunoscătoare doctoriţei Băluţă care a descoperit că aveam ovare polichistice, drept pentru care foliculii mei se transformau în chisturi, iar doctoriţa Gussi a descoperit că Gabriel nu se oxigena bine în burtică şi atunci am intrat de urgenţă în cezariană.
Copiii au fost născuţi prematuri la 34,5 săptămâni, dar nu au avut probleme serioase de sănătate. Ajutor pentru copii am primit prea puţin în primii 2 ani. Ne-am dorit să ne ocupăm noi exclusiv de ei.
Am plecat prima oară de acasă când am înplinit 10 ani de căsătorie, adică prin 2017. Noi eram părinţi disperaţi că lăsăm copiii acasă, iar ei nu au avut niciun stres. Mă simt puţin egoistă, dar îmi place să îi ştiu acasă. ÎI trimit mai rar la bunici.
Avem un obicei al nostru să stăm seara să citim poveşti. 5 zile din 7 sigur citim poveşti, dacă nu chiar 7 din 7.
Mereu mă întreabă lumea dacă e greu cu gemeni şi eu răspund că nu ştiu cum e cu unul ca să fac comparaţie! E greu, dar e frumos, prea frumos! Iar cine spune că atunci când ai copii nu mai ai timp de profesie se înşeală, chiar groaznic aş zice. Tot ce am realizat, mai cu drag şi cu folos a fost după ce am născut. Am stat primele 7 luni acasă, iar apoi a intrat soţul în concediu de paternitate. De la 7 luni am decis că vreau să îmi termin masterul. Am stat nopţi întregi între 12 şi 5 dimineaţă să îmi fac lucrarea de dizertaţie. Apoi am reînceput serviciul pe care îl am şi acum.
Când au făcut ei 3 ani am decis că vreau să îmi urmez pasiunile, adică machiajul. De ani de zile urmăream tutoriale pe YouTube dar nu aveam curaj să machiez alte persoane în afară de mine. Apoi am zis că e timpul să fac şi altceva în afară de serviciu şi de copii.
Sunt o persoană activă. Tot timpul liber îl dedic copiilor, dar am nevoie de momente în care să simt că realizez ceva şi pentru mine, drept pentru care am făcut cursul de Make-Up.
După ce am urmat acest curs mi-am dat seama că foarte multe fete preferă ca aceeaşi persoană care machiază să şi coafeze, aşa că m-am apucat şi de cursul de Hairstyling.
Nu ştiu dacă mă opresc aici, dar nici dacă că voi mai face și alte cursuri. Îmi place mult că am întâlnit multe persoane faine cu care am început să construiesc relaţii.
În încheiere vă zic că nimic din toate astea nu le-aş fi realizat fără Dumnezeu!
Înainte de a ne lua ramas bun, vă dorim atât eu, cât şi Doralina un 8 Martie minunat şi plin de voie bună.
Primul interviu din serie- Andreea Anghel
Frumoase machiaje, talentata mamica.
Multumim
Mi-a plăcut mult! E scris cu sinceritate și firesc, uman. Felicitări, Doralina și să te bucuri mereu de minunile tale!
Multumesc. Transmit mesajul mamicii.
În primul rând, felicitări pentru frumoasa ta familie!❤ Povestea ta este minunată și de admirat. Mult succes în tot ceea ce faci!
Multumesc. Ii voi transmite mamicii.
Minunat interviul si minunata este si Doralina, invitata ta! Felicitari!
Multumim
Felicitări pentru interviu!
Multumesc 🙂
Minunat! Pare o mamica minunata si talentata. 🙂
Asa si este.
[…] Doralina Buga […]
[…] Doralina Buga […]
Wow! Ma simt rasfatata de atatea cuvinte frumoase. Da, articolul este scris cu toata sinceritatea. Sper ca acolo cineva care lupta cu infertilitatea va vedea si partea pozitiva a lucrurilor, cand trecema prin ele eram inchistata si nu aeam curaj sa le pronunt. Mii de multumiri pentru incurajari. Va astept oricand la un mic rasfat de machaij si coafat in cazul in care aveti nevoie!
Mulțumim 😘😘😘
[…] Doralina Buga […]