De unde mai luăm carnea pe careo punem pe grătar?

Carmangeriile au existat înainte de a deveni banal mersul la Supermarket. A nu se confunda carmangeria cu măcelăria.

Ce-i drept, asta am făcut și eu în primă fază, apoi m-am folosit și internet și am căutat în Dictionarroman.ro explicația:

CARMANGERÍE, carmangerii=s.f. 1. (Înv.) Măcelărie (1). 2. Restaurant în care se prepară şi se servesc specialităţi din carne. – Carmangiu + suf. -erie.

Deci carmangeria este locul unde se servesc produse gătite din carne. Este fix ca la măcelăria nouă din cartier, văzută de mine acum vreo două luni unde mă minunam că îți pot face pe loc un grătar din ce vrei tu de la vânzare.

Deci subiectul acestui articol este carmangeria. Și nu în general, ci una din Cluj, pe numele ei Carmangeria Moldovan.

Carmangeria Moldovan din Cluj a pornit ca o afacere de familie, de la meseria de măcelar. Carmangeria a început să funcționeze în propria lor curte, a familiei de măcelari. Garajul și bucătăria de vară au fost primii pereți ce au văzut preparatele din carne după rețete tradiționale. Clienții ce le-au gustat bucatele au făcut posibilă extinderea afacerii până la titlul de Carmangeria Moldovan.

„ În magazinele Moldovan există atât o zonă de vânzare de unde se pot cumpăra produsele carmangeriei, cât și o zonă de bistro, unde sunt servite preparate calde pregătite de bucătarii companiei.” Sursa carmangeriamoldovan.ro

După această „introducere” poate înțelegeți de ce am scris la începutul acestui articol „Carmangeriile au existat înainte de a deveni banal mersul la Supermarket”. 😛

Cu toate acestea, o mare parte din activitatea carmangeriei Moldovan este de măcelărie. Iar din pozele de pe site văd că nu fac rabat de la calitate. Deși prețurile nu sunt toate afișate per kg, diferența de preț se vede în aspectul și diversitatea produselor, ambalajele personalizate, designul și numărul magazinelor.

Carmangeria Moldovan ar putea fi împărțită pe mai multe categorii bine definite:
Măcelărie, mezeluri, preparate pentru grătar, afumături, brânzeturi și lactate, specialități.

Ce-i drept când te gândești la un grătar mulți vor pulpă de pui, de porc sau de berbecuț, ceafă de porc, piept de mânzat sau cârnați.

În această perioadă cu siguranță a predominat cuvântul „berbecuț” la grătar.

Indiferent că este pastramă, cotlet sau pulpă, cu siguranță este un tip de carne apreciat, mai ales că mulți îl consumă numai în preajma sărbătorilor Pascale. Nu este valabil și pentru mine. Săptămânal aș mânca un grătar cu carne de oaie, miel sau berbecuț. Dar din păcate carmangeriile din București nu prea au așa ceva. Chiar și la zecile de măcelării din capitală rar găsești carne de oaie. Păcat. Uite așa devenim fideli clienți ai măcelăriilor arăbești.

Dacă ar fi să fac o masă a copiilor, acești vor servii cu siguranță Platoul cu șnițel. Bine, mai pun eu de o pâine de casă și le-aș lăsa bucata întreagă. Să își rupă fiecare ce vrea și cum vrea…

Dacă ar fi să dau o vârstă de la care aș da preparatele de pe Platou Şniţel de la Carmangeria Moldovan, aș spune cu toată încrederea 4 ani. Asta dacă copilul a fost învățat cu câte puțin din fiecare.

Cel puțin, copiii mei, adoră șnițelul de pe la 3 ani. Mereu mă întrebau când mai mergem în vizită la Mae, bunica mea, pentru că le face cele mai bune șnițele.

Produsele din categoria lactate nu sunt nici ele de neglijat. Da, știu, o carmangerie cu produse lactate?! Ei bine, se pare că nu se ceartă lactatele cu carnea.

Fiecare stă bine mersi la locul ei, în condițiile optime de păstrare. Această categorie de lactate împreună cu laptele simplu, sunt 9 produse numai bune de consumat pentru întreaga familie.

Acum, după ce am salivat în fața ecranului, iar mă oftic că locuiesc în mama ei de capitală. Locul unde nu mai găsesc nimic, oraș aglomerat, enervant și cu oameni distanți.

Pe zi ce trece îmi vine să îmi iau băgăjelul, copiii la subraț și să mă mut, să spunem la Cluj. Măcar acolo știu sigur că am o carmangerie cu de toate 🙂