Cristina Jilavu- mămica fotograf și antreprenor

Cristina JilavuNu toată lumea rezistă la mirajul naţionalelor/multinaţionalelor. Uni intră, testează, se acomodează şi îşi crează o carieră solidă. Alţi, pur şi simplu nu se simt împliniţi, deşi sunt angajaţi de o calitate foarte bună.

Acesta este şi exemplul Cristinei Jilavu, care a trecut prin domenii precum geografie, turism, resurse umane, dar şi prin porţile unei multinaţionale. Ceva s-a schimbat în sufletul ei. A adunat în “ghiozdanul” ei toate lecţiile bune şi utile precum ce înseamnă organizarea de evenimente corporate, planificarea şi stabilirea bugetelor, lucruri care îi conferă şi avantajul înţelegerii nevoilor din mediul de afaceri. Aceste cunoştinţe le-a pus în aplicare în noul ei proiect numit Event Portrait, dar nu înainte de a face cursuri de specializare de fotografie.

logo ptr fotograful Cristina Jilavu

Au fost luni interesante de cursuri, dar şi zile când bebele familiei era purtat în marsupiu la lucrările practice. Acum, Cristina împreună cu soţul ei Ionuţ, sunt aici pentru noi toţi. Ei cred în ideea de fotograf şi videograf dedicat familiei. De asemenea, ei mai cred în continuitate şi încearcă prin serviciile lor să stabilească o relaţie cu fiecare familie sau companie care are nevoie de un de serviciu foto-video dedicat, unul care să aibă în vedere istoricul familiei şi creşterea acesteia, sau dezvoltarea etapizată a unei companii în plină expansiune.

„Satisfacţia pentru noi se măsoară în zâmbete”

Şi de zâmbete am avut şi noi parte când în sfârşit am cunoscut-o pe Cristina. Prima dată am auzit de ea în comunitatea WAHM de pe FB. Acolo solicitasem o şedinţă foto de familie. Motivul meu a fost transformarea bebeluşilor mei în băieţei în toată regula. După petrecerea de moţ, pletoşii mei s-au transformat în ditamai băieţii. Dispăruse partea aceea angelică şi mersul le devenise mai ferm. După prima tunsoare din viaţa lor, am putut să le văd mult mai bine personalitatea, mimica feţei şi încăpăţânarea (moştenire personală 😀 ) fiecăruia. Toate acestea cereau o şedinţă foto.

În comunicarea cu Cristina nu am simţit impedimente, dar ca orice om cu angajamente, trebuia să ţină cont de ele sau de neprevăzut. Şi eu eram în asentiment. În acest fel, am reuşit să stabilim o zi numai din primele cuvinte schimbate. Ora a variat ce este drept timp de câteva conversaţii, dar la final a fost o oră mult prea matinală pentru alţii.

Vine şi ziua mult aşteptată. Copiii deja luaseră contact cu pământul şi ţopăiau veseli într-un parc nou. Cristina ne întâmpină cu un zâmbet mare şi ne recomandă o locaţie din Parcul Bragadiru. Încerc să „îmi adun trupele”, moment în care Cristina pune mâna pe aparatul negru şi voluminos. Începe să facă câteva poze, dar parcă nu îi convine ceva. Profesionistul din ea strâmbă nasul la soare.

 

Era mult prea puternic pentru ora 9 dimineaţa. Iar schimbăm locaţia, iar copiii o iau la fugă. Cristina ne zâmbeşte mereu şi stă cu ochii pe copii. Ne mai povesteşte din mers de fetiţa ei. Uneori se opreşte şi pur şi simplu urmăreşte jocul copiilor. Mai încearcă să ne surprindă în câteva cadre, dar picii mei se cred la joacă în parc şi fac ce ştiu ei mai bine: aleargă, se căţăra, se miră, se ascund. Încerc eu „să îmi adun iar trupele” dar minunea nu ţine mai mult de 2-3 minute. Cristina zâmbeşte şi îşi dă şi ea silinţa. Parcă se roagă de aparatul ei foto să prindă mai multe cadre pe secundă.

,,Uitaţi banca aceea, sau poarta de fotbal, băncuţa este minunată, copacul ne protejează de soarele puternic. Zâmbeşte-mi puiule! Hai aleargă!,,

 

sedinta foto de familie cu Jilavu Cristina

 

Şi uite aşa se întinde Cristina, se apleacă, se ridică, se aşează… o fi făcut şi febră musculară femeia, dar se vede devotamentul ei.

Cu o personalitate plăcută, cu zâmbetul la purtător, Cristina Jilavu îşi mânuieşte cu uşurinţă aparatul foto cel voluminos. Îşi face setările din mers. Uneori nici nu cred că este nevoie să se uite la aparat pentru a face o modificare.

Nu îţi dai seama când trece timpul, dar Cristina te anunţă când crede că are suficient material pentru şedinţa foto.

Ne-am luat rămas bun de la zâmbăreaţă şi ne-am conţinut joaca în parc încă ceva timp. Când am hotărât să mergem spre maşină, iar ne întâlnim cu Cristina. De această dată ne surprinde pe toţi ţinându-ne de mână. Imediat pune mâna pe marele negru şi mai trage câteva cadre zâmbind. La final vedem acel zâmbet de milioane, care ne spune că acum opera ei este completă.

Am aşteptat pozele cu sufletul la gură. Am vrut să văd ce diferenţă este între moţaţii de anul trecut şi mândrii băieţei din acest an. Rezultatul este unul cât se poate de natural. Emoţie, mirare, bucurie, veselie, energie, descoperire, toate surprinse în fotografii.

Dacă şi voi doriţi să aveţi amintiri minunate, puteţi să apelaţi cu încredere la zâmbăreaţa Cristina. Cu siguranţă veţi găsi atrăgătoare tema toamnei pentru şedinţa voastră foto. Puteți să vă programați accesând pagina de Facebook.

Lasă un răspuns