A venit un nou septembrie, cu al lui 1 și 2 și 3 și tot așa până la finalul celor 30 de zile calendaristice. Nu știu dacă sunt nerăbdătoare să înceapă SuperBlog sau este acel ceva ce știu că vine toamna și mă ține ocupată pentru vreo doua luni ca apoi la gala să îmi dau seama că am slăbit circa 5 kilograme de stres și de frica lui 23,59. Continuă lectura „Mai sunt numa 30 de zile pân’la SuperBlog 2019”
Îngrijirea am învățat-o de la mama. Adoram momentele când primea coșul cu bunătăți de la sindicat. Acele produse frumos ambalate și parfumate mă făceau să dau tot ce este mai bun în mine la școală și la treburile casnice pentru a fi cadorisită cu ceva. Mult timp am avut impresia că trebuie să performez pentru a primii ceva bun, ceva calitativ. Ulterior, când am devenit mamă am înțeles că este musai să mă îngrijesc calitativ pe mine pentru a avea un corp sănătos, o stare de spirit bună și energie pozitivă. Continuă lectura „Cum vede o femeie performanța feminină vs performanța masculină”
Of, Doamne, trebuie să ajungă acasă. Mâncarea e gata, am dat drumul la sobă, am adunat hainele spălate.
Oare mă va lăsa să învăţ şi eu pentru examen în seara asta?
Se aude câinele, sigur a venit. Vai… cât este ceasul! Cam într-o oră va mânca, fumează o ţigare, mă trimite să îi iau o bere apoi dă drumul la televizor. Sper să nu mai arunce şi azi cu cratiţa de mâncare prin curte. Nu vreau să audă mama şi tata că nu sunt gospodină bună. Oare chiar fac mâncare atât de proastă? Continuă lectura „Oare mai trăieste femeia interbelică din cărțile Sidoniei Drăgușanu?”
Acţiunea se petrece în casa familiei Petrescu.
Personajele sunt:
Irina Petrescu- mamă de gemene
Gemenele Oa și Oa-Oa
Dana – fata ce intră la regim
Ana – fata ce divorțează
Nicu Petrescu- singurul bărbat care apare efectiv în poveste
Tudor – cel de care se divorțează
Gelu – pretendentul Danei
Povestea începe pe la ora unui dimi-prânz. Gemenele se trezesc și încep să plângă. Irina, încă amețită de somnul mult prea scurt, evită milimetric oglinda. Nu vrea să aibă un șoc matinal, mai ales pe 8 martie. Este primul an din viața ei pe care ,,îl petrece,, ca mamă. Se duce la pătuțul copilelor și îl împinge până la fotoliu.
Nota autorului: pătuțul avea două roţi în loc de două picioare.
Irina strigă după soț, care bănuiește că este în bucătărie jucând remi pe telefon, în timp ce așteaptă să se facă cafeaua. Continuă lectura „Trei fete cucuiete”
10.03.2019
Dragă jurnalule,
Au mai trecut două zile fără să fac rost de banii pentru excursia de două zile la Festivalul Sighişoara medievală. Mama spune cu părere de rău că nu ne permitem, mai ales că s-au făcut restructurări la ea la serviciu. De luna viitoare va fi şomeră şi o sperie foarte tare ideea. Spune că nu ştie din ce piatră să mai scoată bani, pentru că le-a secat pe toate. Continuă lectura „Cum văd copiii viaţa fără anunţurile de mică publicitate?”
„Eu sunt Alin, fratele lui Denis, dar şi piul lui mami şi al lui tati. Şi tu eşti puiul lu mami tău şi tati tău. Ştiu că în România vei veni în iunie şi vei primi numele de SUV electric Mercedez EQC. Mami şi tati te aşteaptă cu mare drag. Spun că eşti visul multor oameni care a devenit realitate.
Am înţeles că întâi ai fost un vis, apoi un desen, ca mai apoi peste ani şi ani să devii realitate. Şi mie îmi place să visez, să desenez şi să mă joc de-a Nenea Meşterul. Am văzut la tati că un ciocan şi un fierăstrău ajută la reparat lucruri.
Până ajungi tu în România, aş vrea să fac un loc de joacă lângă fiecare loc de alimentare auto. Cât timp tu papi, noi ne jucăm cu moriştile sau la moara cu apă. Chiar te rog să nu te grăbeşti. Continuă lectura „Dragă Tit cel mic”
Nu am stat să mă gândesc la număr prea mult, pur şi simplu l-am scris în text şi acum încep să caut acele 13 motive. Ciudat mod de a începe un articol nu? Ei bine, pentru mine nu. Uneori creativitatea poate însemna pata ta de culoare prin care te diferenţiezi de restul participanţilor la trafic, eveniment, şcoală, concurs… De ce pată? Pentru că unii văd o pată de culoare, iar alţii văd o capodoperă de artă. Dar să încep cu enumeratul, poate sunteţi curioși. Continuă lectura „13 motive care te ajută să nu uiţi de SuperBlog”
De mică mă visam Sailor Moon. Să ţopăi pe acoperişuri, să salvez pisici de dulăi răi sau copii de nuieluşa mamei mi se părea “Binele suprem”. Astăzi vreau să fiu “Omul Păianjen” pentru o zi. Şi asta numai pentru că am venit din vacanţă dintr-o ţară puţin mai caldă iar aici pe asfalt am găsit numai ghiaţă şi zăpadă. Uite de aceea eu vreau să mă caţăr, să mă arunc şi să prind din zbor sau din cădere diverse lucruri. Continuă lectura „Omul Păianjen împodobește brazi”
Iarna a început să îşi arate semnele. Cu siguranţă nu sunt singura care se visa pe malul unei ape, cazată într-o viluță complet utilată pentru turişti. Faptul că am ajuns într-una a fost o super ocazie ce nu puteam să o ratez. Ceea ce ne-a întristat puţin a fost faptul că un copil ne-a răcit în vacanţă. Cu febră, muci, tuse şi multe ifose… Acum, marea noastră provocare era hrănirea lui sănătoasă, cu multe fructe, legume şi preparate culinare cât mai puţin procesate pentru o însănătoşire cât mai rapidă.
Acum nu ştiu dacă faptul că am închiriat toată vila ne-a dat acces la grădină şi la seră sau ne-am băgat nasul unde nu ne fierbe oala. Cert este că vom vedea la predarea cheilor.
Uneori este interesant să lucrezi la birou. Alte ori este stresant. Taman în ziua când vin cu o rochie mai elegantă se găseşte şeful să facă inventar sau să dea retur 100 de seturi de plăcuţe de frână.
Îţi piere şi mama lui Zen când te îmbibi toată de mirosul specific plăcuţelor de frână. Nu mai spun de praful zilnic numai prin recepţionarea pieselor auto de la distribuitori. Dacă nu aţi înţeles, job-ul meu era într-un services auto. De cele mai multe ori nu puteam asorta rochii elegante la pantofi. Continuă lectura „Prima întâlnire la o porție de murături”