Joi seară, Matei iese într-un pub cu bunul lui prieten Iustin. Muzica este destul de tare şi energică. Prietenii apucă să comande un rând de bere iar melodia “7 zile de 8 ori” a formaţiei Demmo îşi începe acordurile.
M- Frate, nu o să îţi vină să crezi ce am făcut în ultimele 7 zile. De aş mai avea ocazia, aş mai face-o de vreo 8 ori, aşa cum spune în refrenul melodiei.
I- Dar ce a fost atât de minunat de a reuşit să te facă pe tine atât de entuziasmat?
M- Stai să îţi spun. Vineri eram la job şi era una din acele zile Casual-Friday de care rar beneficiem. Mă bucuram de lejeritatea blugilor şi a bluzei de bumbac moale. Pe la ora 17 vine directorul firmei şi ne spune că sâmbătă nu lucrăm pentru că se căsătoreşte. Apoi ne-a invitat pe toţi la nuntă, spunând că cei ce vor fi prezenţi vor avea asigurat transport, cazare la un hotel de 4 stele şi masă pentru 6 nopţi.
I- Şi ai acceptat?!
M- Sigur, nici nu am stat pe gânduri. În ultima vreme am prins rădăcini în birou. Dar să şti că asta nu este partea cea mai tare.
I- Dar care? Ai băut o bere şi ai dormit 5 zile?
M- Ai frate, nici chiar aşa… Şeful ne-a asigurat transportul cu avionul pentru a ajunge la timp la petrecerea burlacilor, aşa că vineri, după terminarea programului am mers acasă şi mi-am făcut în grabă bagajul. Am ajuns la aeroport pe ultima sută de metri. Toate bune şi frumoase până la aterizare. Când să îmi iau bagajul de la cală, ia-l de unde nu-i! Au reuşit să îmi piardă bunătate de haine, unele nepurtate încă. Şi iată-mă la hotel cu bagajul de mână în care aveam telefonul, încărcătorul, portofelul şi cămaşa pentru nuntă proaspăt călcată.
I- Ce au spus cei de la aeroport?
M- Au băgat faza aia cum că îl găsesc şi îl trimit la hotel. Nici până astăzi nu l-am văzut…
I- Şi cum te-ai descurcat 6 zile cu hainele de pe tine?!
M- Să spunem că norocul meu a fost în portofel căci tocmai luasem cardul de cumpărături cu mine. Au fost 7 zile în care am purtat aceeaşi pereche de blugi bărbaţi în combinaţii atât de diferite încât mă întreb dacă voi putea să fac asta în fiecare zi.
I- Ai că îţi mai au o bere, m-ai făcut tare curios.
M- Crede-mă că merită povestit.
În acel moment, Iustin se aşează mai bine pe scaunul de bar şi îşi trage castronul cu alune lângă el. Prietenul lui cel mult prea serios se pare că a avut parte de distracţia vieţii sale.
M- Vineri seară am ajuns la hotel cu aceleaşi haine cu care am fost la muncă. Nu am avut timp pentru schimbat. În această ţinută am participat şi la petrecerea burlacilor. Eram singurul în bluză de bumbac, blugi şi pantofi negrii. A fost şi prima dată în viaţa mea când am băut un pahar de tărie.
Iustin a început să râdă copios, mai să se înece cu alunele. Matei, puţin jenat, lasă privirea în jos, dar îşi revine repede şi continuă povestirea cu şi mai multă însufleţire.
M- Nu are rost să îţi spun cum mă simţeam sâmbătă pe la prânz când m-am trezit… Toţi erau aproape pregătiţi pentru cununie, numai eu arătam ca şi călcat de tren. Cu chiu, cu vai reuşesc să mă dezmeticesc şi îmbrac cămaşa pentru ceremonie. Mă oftic că nu am şi pantaloni asortaţi şi trag repede pe mine blugii, urmaţi de pantofi, nu înainte de a şterge urmele petrecerii de pe ei. Mă uit în oglindă şi văd o ţinută elegantă şi totuşi diferită de ceea ce aş purta în mod normal la o ceremonie. Profit de ocazie să îmi zburlesc bretonul pentru a mă “asorta” cu restul aspectului şi plec la locaţie. Mi-a plăcut să văd privirile aprobatoare ale colegilor şi zâmbetele acelea poznaşe. De.. eram singurul cu blugi la o cununie religioasă. Seara a fost foarte frumoasă, plină de tradiţii şi de jocuri pentru invitaţi.
I- Şi ziua următoare tot în blugi, nu?
M- Păi ce să fac? Norocul meu cu serviciul de spălare haine din hotel. Cum am ajuns de la nuntă în cameră, am dat hainele jos şi am cerut la recepţie să vină cineva să le ducă la spălat şi să mă anunţe când sunt uscate, căci nu am altele. Duminică, cum m-am trezit, am primit hainele uscate şi am plecat în oraş. Simţeam nevoie de ceva lejer şi am plecat la cumpărături. Mi-am luat o pereche de adidaşi, un tricou şi lenjerie intimă. Când m-am întors, am fost pus direct la masă. Tocmai aflasem că este ziua şefului iar eu iar păream ca din altă poveste.
Iustin iar începe să râdă. Dă să ia o mână de alune dar constată că nu mai are. Face semn barmanului să îi mai aducă şi revine cu privirea la Matei.
M- Fără cadou şi jenat peste măsură, mai dau şi din mâini excesiv de îmi toarnă ospătarul ciorba în braţe. Ajuns de râsul curcilor, sunt invitat de către ospătar în vestiarul lor să îmi ofere o ţinută de-a lor pentru schimb. Accept fără tragere de inimă şi mă duc. Cămaşă şi pantofi găsesc repede, dar pantaloni… nema. Ori prea mari, ori pre amici, nimic pe dimensiunile mele. Şi iată-mă la masă în ţinută semi-ospatar, dar cu blugi pe mine. Aceasta a fost ţinută cu numărul 3 din cele 7. Seara a continuat plăcut pentru toată lumea. Nu ştiu când am ajuns în cameră şi iar am solicitat serviciul de spălătorie haine.
I- Ai că ai avut ceva acţiune. Mai dai şi tu o bere?
M- Nu pot frate, am întâlnire mai târziu şi vreau să fiu cât se poate de treaz. Un suc îţi dau cu mare drag.
I- Opa… Ai că devine din ce în ce mai interesant. I-a spune, ce au mai făcut blugii ăştia.
M- Luni când mă trezesc, aveam un chef nebun să înot. Mă îmbrac cu tricoul, blugii şi mă încalţ cu adidaşii. Ies din hotel să mă îndrept către plajă, dar nu înţeleg bine plăcuţele indicatoare şi mă trezesc într-o curte ce avea în mijloc o ditamai piscina. Mă duc mai aproape să văd dacă este cineva prin preajmă pentru că am văzut o saltea plutitoare în mijlocul apei. Mă opresc pe buza piscinei şi întorc capul, moment în care o claie de păr blond cade în apă. Nu stau pe gânduri şi mă arunc şi eu după ea, aşa îmbrăcat cum eram. Am recuperate fata, moment în care am văzut cei mai pătrunzători ochi din viaţa mea. Fata îşi revenise din picaj dar eu eram mut. Cu greu am fost în stare să scot primul cuvânt, apoi nu mai puteam să mă opresc. Am dat naibii marea şi ne-am bălăcit toată ziua la piscină.
I- Pot să cunosc şi eu fata? Sau este secret?
M- Nu acum, să mai treacă vreo două luni. Între timp am aflat că este nepoata lu şefu.
I- Opa, parcă te văd în viitor ca Domnul Director al Departamentului de Fezabilitate.
M- Vrei să îţi povestesc mai departe sau te apuci de inventat poveşti?
Cu un zâmbet poznaş, Iustin îşi schimbă poziţia de pe scaunul de bar şi îi face semn lui Matei să continue.
M- Marti dimineaţă ascult ştirile la barul de la hotel unde serveam cafeaua. Se anunţă o schimbare bruscă a vremii şi posibile precipitaţii. Termin cafeaua şi mă duc iar la cumpărături. Vroiam vreo două bluze cu mânecă lungă sau ploverașe. Mă întorc cu ghete bărbate şi un pulover maroniu.
Nu mă întreba de ce ghete, pot să îţi spun doar că mi-au plăcut mult. Când mă întorc la hotel, şefu făcuse apelul şi se apucase de organizat un grătar la cabana din munţi, situată la vreo 800 de metrii altitudine. Numai bine pentru ghetele mele şi pulover. Cu această ocazie am mâncat pentru prima dată mistreţ şi fazan. La hotel am ajuns cu puţin înainte de miezul nopţii. Iar am solicitat serviciul de spălare a hainelor. Miercuri dimineaţa eram la prima oră pe plajă. Soarele abia îşi deschidea ochii iar eu îl aşteptăm cu un pahar de cafea de dozator în mână. Încălţat cu ghetele, cu nelipsiţii blugi, cu tricoul în pantaloni şi puloverul atârnând pe spate, mă caţăr pe stabilopozi să primesc cât mai multe raze portocalii de soare. Mângâierea razelor m-a moleşit puţin dar în acelaşi timp m-a încălzit suficient de tare încât să îmi doresc să merg desculţ pe plajă şi să îmi dau tricoul jos. Şi acum mai simt între degete nisipul fin şi umed. Nu ştiu când a trecut timpul şi lumea a venit la plajă. Eu tot cu paharul de cafea în mână am rămas, dar îmi găsisem un pâlc de 3 copaci la umbra cărora am adormit şi m-am trezit destul de târziu. Ba aveam şi ceva urme de bronz cu model de crenguţe şi frunzuliţe pe mine.
I- Ce măi frate, ai făcut ce te-a tăiat capul.
M- Inca nu. Joi am fost invitat la masa de prânz la fata de la piscină. Îmi recomandă să post sacou, pentru a nu face notă discordantă cu restul bărbaţilor invitaţi.
Asta implică o nouă serie de cumpărături ce mai cerea suplimentar şi nişte “pantofiori” de ploaie. Frate se pornise o furtună de îţi trebuiau bărci în picioare. Dar na… nu puteam să refuz acei ochi. După ce m-am cumpărat sacoul şi pantofii, m-am prezentat la fată acasă, unde am constatat că şeful este unchiul ei.
Acesta mi-a făcut un semn discret, cum că “vorbim noi”, apoi m-a lăsat în pace. Deci a şaptea ţinută a mea a fost compusă din pantofi înalţi tip cizmă, blugi, bluza mea moale de bumbac şi sacou.
I- Ai cheltuit ceva pe cumpărături, nu glumă.
M- Da, prima mea de miel.
I- Poate prima de vacanţă, nu de miel, suntem în luna septembrie.
M- Nu domne, de miel. Nu am spus că am prins rădăcini în birou? Nu am avut cu cine să sărbătoresc Paştele şi nu am cheltuit acei bani. Acum te las, văd că vine Andrada şi trebuie să plec.
I- La ora asta?
M- Da, am organizat un picnic nocturn pe gazonul stadionului Dinamo.
I- Frate, simt că te-ai schimbat.
M- Eu simt iz de fericire. Este mişto să vezi ce poţi obţine cu o pereche de blugi preferată.
[…] 7 ZIle în blugi mişto […]