Am fost o femeie abuzată

23715182_10155869600362156_1142820675_o.jpg

     Am fost o femeie abuzată. Am fost o copilă greu încercată. Povestea mea a început odată cu îmbolnăvirea mame. Aveam 16 ani şi începeam să simt greutăţile vieţii de adult. Atunci, am început o relaţie ce a fost puţin spus toxică… 🙁

     C, bărbatul din poveste, a fost şi primul meu soţ. Mare greşeală am făcut. Povestea a prins un contur diferit spre fârşitul clasei a XII-a când m-am mutat la el, în urma unei dispute ciudate cu bunica mea. Am locuit 3 luni la el, timp în care am terminat liceul şi am luat bac-ul. Însă, în această perioadă, am fost tratată ca un câine. Am dormit pe jos, pe trepte sau în faţa uşii, în curte. Mama şi bunica lui, când mă vedeau în faţa uşii sau pe trepte, fie mă ignorau fie îmi spuneau că asta este numai începutul. Şi ele au fost femei abuzate de soţii lor 🙁

     Sincer, nu mai ştiu cum s-a ajuns la situaţia de a dormii pe jos. Cert este că am fost şocată de ideea de a mă da afară din cameră. Nu puteam să gândesc, dar nici nu puteam să mă întorc acasă pentru că recunoşteam că am greşit plecând. Nu aveam cu cine să vorbesc despre asta…

     După o ceartă ciudată cu bunica lui, în care eu eram femeia aia leneşă şi jegoasă, am hotărât să ne mutăm la mine. Cu greu au acceptat ai mei situaţia, dar cred că au făcut-o pentru mine. Parcă îl văd pe tata cum stătea pe scaun cu privirea aceea de „Ai grijă de fata mea” 🙁 (Tati, cred că ai ştiut tu ceva… 🙁 )

     După mutare, o perioadă a fost bine. Până la sesiune, când prietenul s-a simţit ignorat şi mai că îmi interzicea să învăţ pentru sesiune. Deşi avea mâncare, haine curate şi curăţenie, parcă nu îi ajungeau. Primeam mereu reproşuri legate de mâncare, mai ales că nu este „ca a lu mama” 🙁

Primul pumn l-am primit în Noaptea de Anul Nou...

     Am vrut să dăm o petrecere de Revelion, la care să chemăm prieteni. Din partea mea a venit o colegă de facultate, cu prietenul iar din partea lui un vecin cu o fată, de care acesta se laudă că este panaramă. Fata avea cam 14 ani 🙁

     Undeva după miezul nopţii, bine pilit şi cu echilibrul precar, C mă întreabă dacă am ceva împotrivă să se culce cu musafiră. Puţin ezitând, eu am răspuns că este alegerea lui. Nu ştiu ce a declanşat răspunsul meu în capul sau, cert este că m-am trezit cu un pumn în umăr de m-a dărâmat din picioare. Apoi, el a început să distrugă lucruri prin casă, de faţă cu „musafirii”. Eu intrasem cumva într-o stare de transă. Vedeam, dar nu puteam să reacţionez. Nu mai puteam să gândesc. Cumva, mă vedeam din exteriorul meu. Cumva pluteam prin cameră şi nu simţeam nimic, nici măcar durerea pricinuită de acel pumn.

Ai meu nu au ştiut de incident, pentru că noi avem două case în aceeaşi curte. Eu cu C locuiam într-o casă cu 2 camere. După această poveste, eu am tăcut şi eram cât se poate de distanţă şi rece cu el. Începusem să mă gândesc la cununia ce era programată în februarie. Cununie pe care eu nu am vrut-o, dar el m-a obligat să o accept, pentru că mă părăseşte. Şantajul emoţional, cum că nu o să mă mai vrea nimeni pentru că m-am culcat cu el sau că am o mamă bolnavă, m-au făcut să cedez. 🙁

     Dacă aş fi avut atunci mintea de acum, cu siguranţă nu se întâmplau multe lucruri. Povestea „noastră” s-a terminat după 4 ani de căsnicie şi 8 de relaţie, cu poliţia la poartă. Cu o amendă de deranjarea ordinii publice pentru el, deşi eu eram cea bătută, dar FĂRĂ URME… 🙁

     23660716_10155869600367156_1094373529_o.jpgEste prima dată când scriu prin ce am trecut. Este prima dată, când nu îmi mai pasă ce spun alţii despre mine. Viaţa mea personală a avut multe încercări. O căsnicie ratată, nu este un capăt de lume. O palmă primită şi o faţă plecată, nu sunt de trecut cu vederea. Nu „este normal” să mai primeşti o palmă, indiferent cât de guralivă eşti. Nu este normal să ţi se arunce cratiţele cu mâncare (cum păţeam eu 🙁 ) pentru că este fără carne mâncarea. Nu „este normal” să rămâi într-o relaţie urâtă numai pentru că ai un copil.

Femeie abuzată, mamă suferindă, sunt oameni care vor să te ajute. Nu îţi ascunde vânătăile cu machiaj. Nu zâmbii amar când spui celei mai bune prietene că nu poţi să stai 2 minute de vorbă. O comunitate frumoasă vă aşteaptă cu braţele deschise.

 

#Mamideceplangi este o campania organizată de Raluca Bădiță – logo1blogger la CocktailDeViață și speră să schimbe viața multor femei. Eu susțin această campanie și sunt alături de doamnele sau domnișoarele care au nevoie de ajutor. Dacă ai nevoie de ajutor, intra pe acest grup unde vom continua să susținem femeile abuzate și după ce aceasta campanie se va termina.

4 gânduri despre „Am fost o femeie abuzată

  1. E asa de frumoasa si grea in acelasi timp campania asta. Mi se pare minunat ca poti povesti despre asta. E o dovada a faptului ca ai depasit cu capul sus toata trauma asta. Mereu cand aud de astfel de oameni ma gandesc ca odata au fost si ei copii, cineva candva le-a zdruncinat tot viitoril, pentru ca nu cred ca ne nastem agresori.

    1. Fostul sot a fost terorizat de tatal lui, un betiv si agresiv notoriu. Nu dadea un ban in casa si batea tot. Insa, cand au crescut baietii si vroiau sa mearga la „”fete”, imediat sarea cu banul…

  2. Of, fată dragă! 😕
    Îmi pare rău că ai trecut prin aşa ceva! Îmi pare rău pentru tine şi pentru toate femeile abuzate de pe fața pământului! Te felicit pentru curajul de a vorbi despre o experiență atât de personală şi traumatizantă şi îți trimit o îmbrățişare strânsă!

Lasă un răspuns